Adolescentul și substanțele: ce poate vedea părintele

Poți simți că ceva s-a schimbat și să nu ai o dovadă pe care să o pui pe masă. Somnul s-a inversat, banii nu se potrivesc, prietenii sunt noi și închiși, starea urcă și coboară fără o poveste. Nu toate acestea înseamnă substanțe. Unele înseamnă depresie, bullying sau o ceartă pe care nu o știi. Merită să nu sari la verdict și să nu ignori schimbarea.

Conversația, nu ancheta

„Am observat că nu mai dormi și mi-e teamă. Vreau să înțeleg, nu să te prind.” Această frază deschide mai mult decât percheziția făcută pe furiș, care închide încrederea chiar dacă găsești ceva. Dacă există un pericol imediat — nu se trezește, nu răspunde, este rănit — sună la 112. Eu nu dau sfaturi despre substanțe și nu înlocuiesc medicul sau un serviciu de urgență.

Ce pot face eu

Pot sta cu frica ta de părinte și, dacă el vrea, cu ce încearcă să anestezieze. Voința singură nu oprește un obicei care calmează o stare. Am scris despre asta, pentru adulți, în dependență și voință. Pentru vârstă, vezi și adolescența modernă.

Cadrul

Psihoterapia pentru adolescenți cere acordul lui, nu doar al tău. Tu poți începe în ședințe pentru adulți. Scrie-mi ce ai observat, fără să trimiți o listă de acuzații.